Positive growth.
Dezvoltarea durabilă pleacă de la premisa referitoare la faptul că prosperitatea noastră actuală dar și cea viitoare trebuie să ia în calcul limitele planetare respectiv limitele impuse de biosfera care ne asigură nevoile vitale. Actualele modele de producție și consum au fost o lungă perioadă de timp decuplate de limitele mediului natural astfel că acestea au devenit incompatibile.
Este nevoie de o schimbare de paradigmă imperativ necesară prezervării vieții pe pământ dar și pentru conservarea biodiversității specifică mediului natural deoarece actualul model economic bazat pe utilizarea intensivă a resurselor naturale și a combustibilul fosil contribuie la accentuarea fenomenului schimbărilor climatice. Numărul speciilor pe cale de dispariție a crescut semnificativ, ghețarii se află într-un proces accelerat de topire iar fenomenele climatice cu impact distructiv a crescut semnificativ.
Problemele de mediu sunt într-un stadiu de agravare vizibil, fie că ne referim la secetă, inundații, temperaturi peste limitele normale și aflate în creștere sau la degradarea florei și faunei. Problematica deteriorării mediului înconjurător trebuie abordată inclusiv din perspectivă economică deoarece costurile și pierderile impuse de fenomenele meteo extreme sunt semnificative.
Nevoia schimbării de paradigmă derivă inclusiv din perspectivă unei creșteri semnificative a inegalităților la nivelul mondial. S- a ajuns într-o situație în care creșterea economică nu contribuie la reducerea inegalităților deoarece accesul la bunăstare și valoare adăugată este restricționat în sensul în care aceasta este distribuită către un număr redus de persoane fizice și juridice situație care contribuie în mod direct și semnificativ la menținerea și consolidarea sărăciei. Așadar, creșterea economică nu mai generează bunăstare pentru toată lumea astfel că dezechilibrul dintre factorii de producție asigură o poziției favorizantă capitalului în condițiile în care ceilalți factori de producție se regăsesc pe poziții inferioare. Preocuparea pentru creșterea producției și pentru dezvoltarea de noi piețe a contribuit la creșterea consumului respectiv la un consum intensiv de resurse materiale și energetice care au avut ca impact imediat efecte antropice periculoase atât asupra ecosistemelor locale, cât și asupra celor globale. Identificăm astăzi regiuni expuse fenomenelor meteo extreme dar și la o distribuție teritorială inegală a avuției astfel că în anumite regiuni sărăcia devine extrem de dificil de gestionat.
Noile realități economice, sociale și de mediu au motivat nevoia de repoziționare a dezvoltării într-o manieră în care sunt integrate cele 3 variabile necesare imperativ necesare unui proces de dezvoltare echilibrat respectiv:
Dezvoltarea durabilă presupune îmbinarea sinergică a celor 3 variabile într-o manieră în care acestea înregistrează același nivel de importanță. De altfel, una dintre cele mai reprezentative definiții ale dezvoltării durabile se regăsește în Raportul Brundland aceasta fiind definită ca un proces de dezvoltare care pune în prim plan și satisface nevoile generației actuale fără a compromite șansele viitoarelor generații de a-și satisface propriile nevoi.