Nevoia schimbării de paradigmă derivă inclusiv din perspectivă unei creșteri semnificative a inegalităților la nivelul mondial. S- a ajuns într-o situație în care creșterea economică nu contribuie la reducerea inegalităților deoarece accesul la bunăstare și valoare adăugată este restricționat în sensul în care aceasta este distribuită către un număr redus de persoane fizice și juridice situație care contribuie în mod direct și semnificativ la menținerea și consolidarea sărăciei. Așadar, creșterea economică nu mai generează bunăstare pentru toată lumea astfel că dezechilibrul dintre factorii de producție asigură o poziției favorizantă capitalului în condițiile în care ceilalți factori de producție se regăsesc pe poziții inferioare. Preocuparea pentru creșterea producției și pentru dezvoltarea de noi piețe a contribuit la creșterea consumului respectiv la un consum intensiv de resurse materiale și energetice care au avut ca impact imediat efecte antropice periculoase atât asupra ecosistemelor locale, cât și asupra celor globale. Identificăm astăzi regiuni expuse fenomenelor meteo extreme dar și la o distribuție teritorială inegală a avuției astfel că în anumite regiuni sărăcia devine extrem de dificil de gestionat.

Noile realități economice, sociale și de mediu au motivat nevoia de repoziționare a dezvoltării într-o manieră în care sunt integrate cele 3 variabile necesare imperativ necesare unui proces de dezvoltare echilibrat respectiv:

• Variabila economică – se referă la întreprinderi, ocuparea forței de muncă cu salarii decente și politici de investiții care să asigure un nivel de viață și mijloace de subzistență corespunzătoare. Antreprenoriatul joacă un rol esențial în acest sens deoarece întreprinderile sunt cele care convertesc resursele naturale în produse și servicii necesare populației. Antreprenoriatul trebuie să poată oferi mijloacele de bază pentru ca toți cetățenii să își satisfacă nevoile de subzistență, hrană, apă, energie, sănătate și educație.
• Variabila socială – privește calitatea societății noastre și drepturile persoanelor la o participare justă și echitabilă la aceasta.
• Variabila de mediu – privește constrângerile în materie de mediu și de resurse deoarece protejarea mediului înconjurător presupune o reducere a consumului de resurse.

Dezvoltarea durabilă presupune îmbinarea sinergică a celor 3 variabile într-o manieră în care acestea înregistrează același nivel de importanță. De altfel, una dintre cele mai reprezentative definiții ale dezvoltării durabile se regăsește în Raportul Brundland aceasta fiind definită ca un proces de dezvoltare care pune în prim plan și satisface nevoile generației actuale fără a compromite șansele viitoarelor generații de a-și satisface propriile nevoi.